Constantin Brâncuși
Constantin Brâncuşi s-a născut acum 135 de ani, la 19 februarie 1876 în Hobiţa, judeţul Gorj şi a fost un sculptor român cu contribuții covârșitoare la înnoirea limbajului și viziunii plastice în sculptura contemporană.
Ca şi alţi mari români a căror valoare a fost recunoscută numai atunci cînd au trecut în nefiinţă, Constantin Brâncuși a fost ales postum membru al Academiei Române.
COLOANA INFINITULUI - TG. JIU.
POARTA SĂRUTULUI
Până în 1914, participă cu regularitate la expoziții colective din Paris și Bucureşti, inaugurând ciclurile Păsări Măiastre, Muza adormită, Domnişoara Pogany.
În 1914, Brâncuși deschide prima expoziție în SUA la Photo Secession Gallery din New York, care provoacă o enormă senzație. Colecționarul american John Quin îi cumpără mai multe sculpturi, asigurându-i o existență materială prielnică creației artistice. În același an, ministrul de interne al României respinge proiectul monumentului lui Spiru Haret comandat cu un an înainte. Brâncuși va păstra lucrarea în atelier și o va intitula Fântâna lui Narcis. În 1915, începe să execute primele lucrări în lemn: 2 Cariatide, Fiul risipitor etc. La Paris, în 1919, apare volumul „La Roumanie en images” cu cinci reproduceri după lucrări ale lui Brâncuși. Un an mai târziu, participă la expoziția grupării „La Section d'Or” în Franța, la expoziția grupării „Arta română” la invitația lui Camil Ressu în România, la „Festivalul Dada”, unde semnează manifestul intitulat Contre Cubisme, contre Dadaiseme. În revista Little Review din New York, apare, în 1921, primul studiu de amploare cu 24 de reproduceri din opera lui Brâncuși, semnat de poetul american Ezra Pound. De altfel, sculptorul avea să realizeze ulterior un celebru portret al acestuia.
Participă la o mișcare de protest contra lui Andre Breton și în apărarea lui Tristan Tzara. La 30 noiembrie 1924, expune la Prima expoziție internațională a grupării "Contemporanul" din București. Doi ani mai târziu, la Wildenstein Galleries, din New York, se deschide cea de-a doua expoziție personală a sa.
Până în 1940, activitatea creatoare a lui Brâncuși se desfășoară în toată amploarea ei. Operele sale de seamă din ciclul Pasărea în văzduh, ciclul Ovoidului precum și sculpturile în lemn datează din această perioadă. În același timp, Brâncuși participă la cele mai importante expoziții colective de sculptură din SUA, Franţa, Elveţia, Olanda, Anglia.
În atelierul său din Impasse Ronsin, în inima Parisului, Brâncuși și-a creat o lume a lui, cu un cadru și o atmosferă românească. Muzeul Național de Artă Modernă din Paris (Centre Pompidou) are un număr important de lucrări ale lui Brâncuși, lăsate prin testament moștenire României, dar acceptate cu bucurie de Franța, împreună cu tot ce se afla în atelierul său, după refuzul guvernului comunist al României anilor 1950 de a accepta lucrările lui Brâncuși după moartea sculptorului.
În România, în epoca realismului socialist, Brâncuși a fost contestat ca unul din reprezentanții formalismului burghez cosmopolit. Totuși, în decembrie 1956, la Muzeul de Artă al Republicii din București s-a deschis prima expoziție personală Brâncuși din Europa. Abia în 1964 Brâncuși a fost „redescoperit” în ţară ca un geniu național și, în consecință, ansamblul monumental de la Târgu-Jiu cu Coloana (recunoştinţei) fără sfârşit, Masa Tăcerii şi Poarta Sărutului a putut fi amenajat și îngrijit, după ce fusese lăsat în paragină un sfert de veac și fusese foarte aproape de a fi fost dărâmat.
La începutul carierei sale, sculpturile lui Brâncuși au constat mai ales din reprezentări clasice ale formei umane. Perioada dintre 1897 şi 1907 este caracterizată de o acumulare sensibilă cunoștințe și îndemânare, dar și de căutarea a diferite soluții de modelare a materialelor. După 1905, viziunea artistului a devenit mai clară și mai puternică. Ca o consecință imediată, transformarea structurii operei sale a suferit o evoluție rapidă, astfel încât, începând încă din 1907, reprezentările antropomorfe încep să cedeze locul sculpturilor care vor prefigura rapid Brâncuși de mai târziu, acela care va urma să intre în conștiința universală.
Din această datează operele:
1897 - Craiova - Bustul lui Gheorghe Chiţu
1898 - Bucureşti - Bustul Vitellius
1900 - Capul lui Laocoon
1902 - Bucureşti - Ecorşeul
1902 - Craiova - bustul lui Georgescu - Gorjan
1903 - Bucureşti - bustul generalului doctor Carol Davila
1905 - Paris - Orgoliu
1906 - Paris - Copil - gips
1906 - Paris - Supliciu - piatră
1906 - Paris - Cap de copil - bronz
1906 - Paris - busturi (Victoria Vaschide, dr. Zaharia Samfirescu, pictor Nicolae Dărăscu)
Din 1963 până azi, au apărut în toate părțile lumii peste 50 de cărți și monografii și mii de studii și articole despre Constantin Brâncuși, stabilind în mod definitiv locul lui ca artist genial și chiar ca "unul din cei mai mari creatori ai tuturor timpurilor" (Jean Cassou). În 1937, cunoscutul sculptor Henry Moore scria: "Brâncuși a fost acela care a dat epocii noastre conștiința formei pure". Mai aproape de noi, Frank Gehry indică cu precizie influenţa pe care marele sculptor român a avut-o asupra sa.
Constantin Brâncuși a eliberat sculptura de preponderența imitației mecanice a naturii, a refuzat reprezentarea figurativă a realității, a preconizat exprimarea esenței lucrurilor, a vitalității formei, a creat unitatea dintre sensibil și spiritual. În opera sa, Brâncuși a oglindit felul de a gândi lumea a țăranului român. Prin obârșia sa țărănească, și-a aflat rădăcinile adânci ale operei sale în tradițiile, miturile și funcția magică a artei populare românești. Brâncuși a relevat lumii occidentale dimensiunea sacră a realității.
Figură centrală în mișcarea artistică modernă, Constantin Brâncuși este considerat unul din cei mai mari sculptori ai secolului al XX-lea. Sculpturile sale se remarcă prin eleganța formei și utilizarea sensibilă a materialelor, combinând simplitatea artei populare românești cu rafinamentul avantgardei pariziene. Verticalitatea, orizontalitatea, greutatea, densitatea cât și importanța acordată luminii și spațiului sunt trăsăturile caracteristice ale creației lui Brâncuși. Opera sa a influențat profund conceptul modern de formă în sculptură, pictură și desen.
În anul 1957, Brâncuși îl cheamă pe arhiepiscopul Teofil, preot la biserica ortodoxă, se spovedește și se împărtășește, apoi îi mărturisește că moare "cu inima tristă pentru că nu mă pot întoarce în țara mea" .
Pe data de 16 martie 1957, Constantin Brâncuși se stinge din viață la ora 2 dimineața, iar în data de 19 martie este înmormântat la cimitirul Montparnasse din Paris.
MUZA ADORMITĂ DOMNIŞOARA POGANY
"Il y a des imbéciles qui définissent mon œuvre comme abstraite, pourtant ce qu'ils qualifient d'abstrait est ce qu'il y a de plus réaliste, ce qui est réel n'est pas l'apparence mais l'idée, l'essence des choses." | "Sunt imbecili cei care spun despre lucrările mele că ar fi abstracte; ceea ce ei numesc abstract este cel mai pur realism, deoarece realitatea nu este reprezentată de forma exterioară, ci de ideea din spatele ei, de esența lucrurilor." |
„Am șlefuit materia pentru a afla linia continuă. Și când am constatat că n-o pot afla, m-am oprit; parcă cineva nevăzut mi-a dat peste mâini - Constantin Brâncuși ”
Bibliografie- Dan Grigorescu - Brâncuși și secolul său, Editura Artemis, București, 1993
- Mircea Eliade - Coloana infinită, piesă de teatru
- Petru Comărnescu, Mircea Eliade, Ionel Jianu, Mărturii despre Brâncuși (Témoignages sur Brâncuși), Ed. Fundației "Constantin. Brâncuși", Târgu Jiu, 1997
- Wikipedia
PASĂREA MĂIASTRĂ
E timpul să uităm bucuria, e timpul să uităm durerea...
E timpul să ne aducem aminte că suntem români, e timpul să ne aducem aminte de Brâncuşi...
Deci daca te astepti de la mine sa citest tata postarea asta, mai ai ce astepta. Asa ca tot ce voi putea in cele din urma zice va fi: faine poze.
RăspundețiȘtergereBre Satmareanu tu ce citeşti? Playboy?
RăspundețiȘtergereLasă firoscosule,aşa e prietenul nostru Satmareanu azi... :) Da altfel e băiat bun.. :))
Acest comentariu a fost eliminat de autor.
RăspundețiȘtergere@ Satmareanu - se pare ca nu pot avea mari asteptari, nu citesti mai mult decat scrii de obicei. OK
RăspundețiȘtergere@ Adrian SM - se stie!
@Adrian
RăspundețiȘtergereEu citesc "Sătmăreanul". Fireşte.
@firo
Ba citesc da tre sa am si seminte langa mine. Si tocma nu am. ;)
@ Satmareanu Fireşte... :))
RăspundețiȘtergere@ Satmareanu - iti dau eu un sac de seminte. Apropo nu ai mai zis nimic de tenis de masa.
RăspundețiȘtergere